To Virtual Tour
RIRI


Irina Nicolau, ethnologist and writer, co-organizer, together with Horia Bernea, of the Romanian Peasant Museum, coordinator of 6 volumes of oral memory, author of 8 books of alternative ethnology, creator of object-books, clothes and jewels; she loved kitsch objects, she loved her friends and she loved to play.

One day, it must have been nineteeneightysomething, I received a letter from Irina. She had managed to travel to Athens, to visit her aunt. I must also tell that she had first received an official negative answer from the Passport Department and she had been forced to request an audience at the Militia, hoping she would change their mind. She prepared thoroughly, she combed her hair back, tied it with a white ribbon and gathered it at the back of her neck, she wore a blue shirt with a white little collar, a straight dress, no make-up, she removed her famous rings and she took care that she looks stupid and poor. I don’t remember what she told the officer or whoever, but she finally obtained the passport. And thus I return to the letter I received from Athens! An elegant envelope, smelling of occidental glue, that I opened respectfully with the coupe-papier, only to find a piece of toilet paper inside, written upon with brown ink: THIS IS EXACTLY HOW I FEEL HERE. RIRI

Much later, in 2000, we made an album on Sibiel icons together with a younger friend. Thanks to Irina’s design, the book turned out to be a beautiful object. However, because of the bad binding, the colorful pages would fly away at the first skimming through the volume. Every time she gave the book as a present, Irina would write in the dedication: TO BE READ PREFERABLY CLOSED. RIRI

What is there to learn from these two stories? Well, first of all, that Irina Nicolau felt she was RIRI; secondly, that she had the gift of writing the essential, in simple words, short and very telling; thirdly, that she liked to work with her friends. And, in general, that she knew how to transform the unpleasant and the mistake in funny and memorable accidents.

Unfortunately, most of her books appeared in minuscule number of copies and where thus read mainly by her friends (Irina gave away as gifts everything she received as author’s rights and then bought some more so she could continue to make presents) and borrowed by her friends’ friends. The generous friendship, floating around her like mist led to a phenomenon manifest only after she left us: a sui generis community was formed of very different people who feel close to each other only by virtue of the feelings she had unveiled in them; some had just discovered her, other had known her for a long time and grew apart for whatever reasons; some, very young, were professionally formed by her, others adopted her (or were adopted?) as close relative.

Ioana Popescu

„DicționAR pe sărite” – cuvintele uitate se transformă în pop-up museum




De vineri, 17 septembrie, Muzeul Național al Țăranului Român dă „leapşa” tinerilor în descoperirea celor 22 de cuvinte „uitate”, care au sărit din dicţionar şi s-au ascuns prin oraş. „De la Tilincă la Opincă. DicționAR pe sărite”, proiect dedicat copiilor și adolescenților (+12 ani), este un dicționar etnologic care își propune să repună în uz fragmente dintr-un „vocabular al ruralităţii”.
 

Timp de șase luni, o echipă de etnologi, educatori muzeali, artiști vizuali și animatori au transpus 22 de termeni vechi în animații augmentate 2D și 3D, care aşteaptă să fie descoperiţi în cadrul a șase „pop-up museums” - instalații stradale interactive și participative, de scurtă durată, concepute special pentru publicul tânăr care este invitat să contribuie în mod activ, prin intervenții creative, la înțelegerea și re-interpretarea vocabularului țărănesc. Deși este un concept relativ nou în lumea muzeală, Muzeul Țăranului a mai derulat programe de tipul „muzeul personal” și a invitat de multe ori publicul la dialog informal.

Primul „pop-up museum” se desfăşoară în cadrul Street Delivery București 2021 de vineri, 17 septembrie, până duminică, 19 septembrie (în intervalul 12.00 – 18.00) şi va fi amplasat chiar pe peluza din fața Muzeului Național al Țăranului Român de pe bulevardul Kiseleff, transformând întregul spațiu verde de aici într-un loc viu, animat: Muzeul coboară în stradă și ia parte activ la viața orașului.

Te invităm să scotoceşti prin sertare şi prin amintiri, să descoperim împreună şi să creăm legături între timpul de ieri și timpul de azi, între cel rural şi cel urban, între timpul bun și timpul sec. Nu-ți face griji, nu e ca la şcoală, ci e cu multă joacă, suspans, creativitate, cu AR, cu meme-uri și cu cele mai grozave idei pentru insta stories.

Până atunci, poți afla câte ceva despre „DicţionAR pe sărite”
 

/ pe instagram -> @dictionar_pe_sarite
/ și pe facebook -> DictionarPeSarite


Cine mai știe astăzi ce înseamnă „copaie”, la ce e ea bună, la ce se folosea „melița”, și cum arată ea, dacă „tilinca” e o podoabă, un instrument muzical sau un nume de fată? Ei, știe cineva?

Vedeți, noi am ști câte ceva, fiindcă lucrăm, nu-i așa, într-un muzeu despre țăran. Ni se întâmplă să întâlnim adesea astfel de cuvinte, folosite și folositoare la țară, dar tot cugetăm ce să facem cu ele. Fiindcă credem că unele ar merita să fie cunoscute și-n afara cărţilor citite/scrise sau a sălilor de expoziţie, așa că am ales 22 de termeni, pe care i-am ascuns prin oraș. Te invităm să-i descoperi pe toți în cadrul celor şase pop-up museums pe care le-am pregătit (un fel de instalații stradale peste care poți da întâmplător și-n cadrul cărora te așteptăm să ne spui părerea ta despre aceste cuvinte uitate).

Din 17 septembrie, în Bucureşti, Câmpulung Muscel şi la Piscu.

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

 




back to main page
 
closed