Muzeul Naţional al Ţăranului Român are din anul 2007 o editură proprie, Martor. Dar, încă din 1991, editarea unor publicaţii într-un stil propriu, mai aproape de conceptul de carte-obiect, a fost una dintre activităţile prioritare ale muzeului. Sub semnăturile cercetătorilor şi muzeografilor noştri au apărut numeroase titluri. Unele ediţii s-au epuizat rapid, altele pot fi încă găsite la librăria muzeului: carte de specialitate (etnologie şi folclor, antropologie, sociologie, muzeologie), publicaţii bibliofile în ediţii limitate, cărţi-album, reviste, calendare, foi, pliante, mape, afişe, agende. Revista anuală de antropologie şi muzeologie, Martor, publicaţie ajunsă la numărul 24, pune în dezbatere în fiecare număr problemele actuale din domeniu şi experimentele noastre muzeografice.
***
Publicațiile Muzeului Național al Țăranului Român (Editura MARTOR) pot fi achiziționate prin comandă online sau de la punctul fizic de vânzare al Muzeului (Galeria de Artă Țărănească, str. Monetăriei nr. 3).
Dacă doriți să le achiziționați online, trimiteți o comandă fermă pe adresa de e-mail carte@muzeultaranuluiroman.ro (persoană de contact: Elisabeta Timoc). Menționați în mesaj titlurile dorite și numărul de exemplare, adresa dvs. poștală completă și un număr de telefon la care puteți fi contactat.
Putem trimite cărțile prin curier, cu plata ramburs, urmând să achitați la primirea coletului contravaloarea cărților și taxele de expediție. Taxele depind de greutatea coletului și de destinație.
De asemenea, puteți opta pentru plata în avans a cărților, urmând ca la primirea coletului să achitați doar taxele de transport.
Cont Trezorerie Sector 1: RO92TREZ701502201X015193
Cod de identificare fiscală: RO14244170
Vă mulțumim că ne-ați vizitat și așteptăm un feed-back de cititor pe adresa:
martor@muzeultaranuluiroman.ro
Ivire din privire nr.1. Dincolo de oglindă
Ioana Popescu, 2012, 32 p.
Eseu fotografic din colecţia „Ivire din privire”, care valorifică imagini din Arhiva de Imagine a MŢR într-un discurs inedit despre felul în care percepţia modelează realitatea.
Alegerea perspectivei, a tehnicii de lucru, a subiectului, a ceea ce se vrea pus în evidență prin așezarea în cadru și prin poziționarea față de lumină sunt, toate, subiective. Acesta este aspectul asupra căruia își propune să atragă atenția micul album, alcătuit din fotografii din prima jumătate a secolului al XX-lea, „de la sat și de la oraș, de teren și de studio, realizate de către amatori și de către profesioniști”. (p. 1) Suntem puși în fața unei lecturi vizuale noi a imaginii fotografice, încărcate de sensuri multiple.
Imaginea din oglindă nu e una obiectivă, „adevărată”, ci una puternic impregnată de mode, credințe și viziuni ale momentului, ale contextului în care trăim, de curentele artistice și gustul estetic din spațiul cultural respectiv.
„O femeie frumoasă care își privește imaginea în oglindă poate foarte bine să creadă că ea este acea imagine. O femeie urâtă știe că ea nu este acea imagine.” (Simone Weil, Greutatea și harul)
Etalarea zestrei, bunăoară, se făcea atunci când alaiul de nuntă trecea prin mijlocul satului, pe ulița principală, chiotele și gesturile privitorilor fiind cu atât mai puternice cu cât alaiul era mai bogat. Imaginea nu surprinde însă mișcarea, mărginindu-se la a arăta desfășurarea zestrei. Punând ordine acolo unde realitatea este plină de mișcare și viață, fotografia decupează în același fel alaiul olarilor și pe cel al țiganilor, „frumos aliniați pe lângă caii opriți pentru poză. Nimic nu mișcă în fața obiectivului, oamenii se lasă așezați pe categorii de vârstă, în rânduri paralele și cu atitudinea cerută de fotograf. Ați întâlnit vreodată în satele vii astfel de instalații umane?” (p. 6)
În arhitectura vernaculară, materialele de construcție erau pământul, paiele, stuful, iarba sau lemnul. Fotografia documentară înfățișa însă casa înaltă cu cerdac, din lemn, zid sau piatră, solidă, falnică, oglindind subiectiv și selectiv un sat românesc tradițional din care au fost scoase cu totul de bordeiele din chirpici, întâlnite la tot pasul în realitate.
Urmează o secțiune dedicată instantaneului, o alta despre imaginea proprie ca postură visată, construită întâi în interior iar apoi împlinită în fotografie și, în fine, una despre accesoriul care era bastonul sau umbrela, precum și poziția în cadru, ca mărci ale statutului social.
Stoc epuizat
înapoi la pagina principală
(1).jpg)
.jpg)
.jpg)
