Muzeul Naţional al Ţăranului Român are din anul 2007 o editură proprie, Martor. Dar, încă din 1991, editarea unor publicaţii într-un stil propriu, mai aproape de conceptul de carte-obiect, a fost una dintre activităţile prioritare ale muzeului. Sub semnăturile cercetătorilor şi muzeografilor noştri au apărut numeroase titluri. Unele ediţii s-au epuizat rapid, altele pot fi încă găsite la librăria muzeului: carte de specialitate (etnologie şi folclor, antropologie, sociologie, muzeologie), publicaţii bibliofile în ediţii limitate, cărţi-album, reviste, calendare, foi, pliante, mape, afişe, agende. Revista anuală de antropologie şi muzeologie, Martor, publicaţie ajunsă la numărul 24, pune în dezbatere în fiecare număr problemele actuale din domeniu şi experimentele noastre muzeografice.
***
Publicațiile Muzeului Național al Țăranului Român (Editura MARTOR) pot fi achiziționate prin comandă online sau de la punctul fizic de vânzare al Muzeului (Galeria de Artă Țărănească, str. Monetăriei nr. 3).
Dacă doriți să le achiziționați online, trimiteți o comandă fermă pe adresa de e-mail carte@muzeultaranuluiroman.ro (persoană de contact: Elisabeta Timoc). Menționați în mesaj titlurile dorite și numărul de exemplare, adresa dvs. poștală completă și un număr de telefon la care puteți fi contactat.
Putem trimite cărțile prin curier, cu plata ramburs, urmând să achitați la primirea coletului contravaloarea cărților și taxele de expediție. Taxele depind de greutatea coletului și de destinație.
De asemenea, puteți opta pentru plata în avans a cărților, urmând ca la primirea coletului să achitați doar taxele de transport.
Cont Trezorerie Sector 1: RO92TREZ701502201X015193
Cod de identificare fiscală: RO14244170
Vă mulțumim că ne-ați vizitat și așteptăm un feed-back de cititor pe adresa:
martor@muzeultaranuluiroman.ro
Cu Octavian Ghibu despre Picu Procopie Pătruț (broșură)
Irina Nicolau, 1999, 24 p.
Broșura, reeditare din 1999 a unei cărţi bibliofile apărute în 1993, evocă personalitatea și opera unui țăran transilvănean autodidact din secolul al XIX-lea (călugăr, imnograf, imnolog, caligraf, copist bisericesc, miniaturist, poet și misionar), într-un interviu cu urmașul celui care l-a descoperit, Onisifor Ghibu.
„Puțini se mai miră de faptul că în a doua jumătate a secolului al nouăsprezecelea – în plină biruință a tiparului – un călugăr-țăran migălește cărți scrise și pictate de mână.
Crîsnicul din Săliște ne-a lăsat un semn anacronic, scris, al vieții lui exemplare. Inexplicabil! Doar dacă nu cumva amândouă au fost dictate de un gând neomenesc...
Mare ești, Doamne, și minunate sunt înfăptuirile gândurilor tale!”
Primele întrebări și răspunsuri alcătuiesc o scurtă biografie a lui Onisifor Ghibu, cel care a descoperit în căutările sale prin casele țăranilor din Săliște manuscrisul „Stihos adică Viers” al lui Picu Pătruț, precum și amănuntele legate de viața artistului. Onisifor Ghibu a crescut în mediul sănătos, sobru, al casei unor țărani care erau „Vara agricultori, iar iarna cojocari.” A mers la școală la Sibiu și la Brașov, apoi a studiat teologia pentru a deveni preot în satul natal, ceea ce i-a atras simpatia și încrederea consătenilor, care i-au împrumutat sau chiar dăruit manuscrisele lui Picu. El le-a dăruit la rândul său celor două surori Moraru, zugrăvițe în Săliște, fiicele pictorului de biserici Ioan Moraru. Una dintre ele, Elisabeta, căreia i se spunea Lița Veta, cunoștea versuri și cântece compuse de Picu pe care le învățase chiar de la el și le transmitea mai departe celor mai tineri.
După descoperirea manuscriselor, Onisifor Ghibu a publicat în „Telegraful Român” un serial de patru articole cu titlul „Scriitorul-ascet Picu Procopie Pătruț din Săliște”, relatând cum Picu cerșea în fiecare zi la târg pentru bătrâni, bolnavi, văduve și orfani, cum seară de seară se adunau în cămăruța lui Picu săteni doritori să asculte și să cânte despre viața sfântului sărbătorit în acea zi, cum lui Picu îi plăcea să citească și să compună în mijlocul naturii. A intrat de mic ajutor de paracliser, s-a familiarizat cu cărțile de cult și cu gravurile din ele, nu numai cu cele găsite în biserică, ci și cu acelea ale sătenilor. Oierii care umblau prin Țara Românească, Moldova și Dobrogea îi aduceau cărți ale autorilor români de seamă, dar și ale multor autori străini traduși în română. Trăia evenimentele biblice cu toată ființa lui, nu doar le studia. A fost și învățător suplinitor iar apoi s-a călugărit, rămânând să trăiască însă în sat. Prin opera sa și prin exemplul propriei vieți a inculcat valorile creștine unui număr mare de tineri care au devenit personalități de seamă ale culturii române.
Primele încercări de a elabora o monografie despre Picu Pătruț datează de prin 1928 și aparțin lui Onisifor Ghibu și lui Ion Bianu, în colaborare. Acestea nu s-au realizat, fiind urmate de altele, tot ale lui Ghibu, dar în colaborare cu N. Cartojan. Nici acestea nu s-au concretizat însă, din cauza morții lui Cartojan și a persecuției declanșate împotriva lui Onisifor Ghibu de către regimul comunist. Au urmat și alte încercări de a publica o lucrare vastă despre opera lui Picu, care au eșuat din pricina vremurilor tulburi și neprielnice culturii, cu atât mai mult celei cu caracter religios. Urmând linia sinuoasă a vicisitudinilor istoriei, soarta acestei opere a fost când aceea de amânare sine die de către autorități, când de respingere de-a dreptul.
În 1965, Paul Anghel, unul dintre cei mai de seamă reporteri ai ziarului „Scânteia”, reușește să publice un studiu în revista craioveană „Ramuri”, într-un număr ilustrat în întregime cu miniaturi din Picu Pătruț, prezentându-l și pe el și pe Onisifor Ghibu. Octavian Ghibu, fiul lui Onisifor, a continuat strădania părintelui său, arătând manuscrisele tot mai multor personalități culturale și făcându-l cunoscut pe artistul-țăran pe această cale. Autoritățile comuniste au zădărnicit însă orice încercare de a publica această creație originală, deranjate profund de tot ce avea ea mai frumos și mai adânc într-însa: credința în Dumnezeu și legătura permanentă, indisolubilă cu El.
Stoc epuizat
back to main page
(1).jpg)
.jpg)
.jpg)
